Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea reactorului 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă respectă normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.
Decizia vine după ce, în ianuarie 2026, autoritățile române au notificat planul de susținere a proiectului, care vizează prelungirea duratei de viață a Unității 1 cu încă 30 de ani, menținând capacitatea actuală de producție de 706 MW. Reactorul, pus în funcțiune în 1996, asigură în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României.
Proiectul, estimat la 3,2 miliarde de euro, are ca obiectiv consolidarea securității energetice și contribuția la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Beneficiarul este Compania Națională Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă.
România intenționează să sprijine investiția printr-un pachet complex de măsuri, care include un grant de 600 de milioane de euro, garanții de stat pentru finanțare, un contract pentru diferență pe o perioadă de 30 de ani și un mecanism de protecție în cazul modificărilor legislative.
În analiza preliminară, Comisia Europeană consideră că proiectul este necesar și că sprijinul public poate facilita dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, instituția are îndoieli privind proporționalitatea ajutorului și impactul asupra concurenței pe piață.
Comisia urmărește să stabilească dacă pachetul de sprijin nu depășește nivelul necesar și dacă riscurile nu sunt transferate în mod excesiv către stat. De asemenea, sunt analizate mecanismele contractului pentru diferență și eficiența acestora în menținerea unor stimulente corecte pentru operarea și întreținerea centralei.
Un alt aspect vizat este posibilul impact asupra pieței energiei și asupra consumatorilor, în contextul în care Comisia consideră că nu există încă suficiente garanții că sprijinul nu va distorsiona concurența.
Deschiderea investigației permite României și altor părți interesate să transmită observații, fără a anticipa rezultatul final al analizei.
Potrivit cadrului european, statele membre au libertatea de a-și stabili mixul energetic, inclusiv utilizarea energiei nucleare, însă orice formă de sprijin public trebuie să respecte regulile privind ajutoarele de stat și să nu afecteze în mod nejustificat piața internă.
