Nicușor Dan, după reuniunea Coaliției de Voință: „Garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi asumate politic și juridic inclusiv prin Parlamentul României”

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 6 ianuarie 2026, declarații de presă la Ambasada României de la Paris, după participarea la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de Voință, format dedicat sprijinirii Ucrainei și definirii garanțiilor de securitate post-conflict.

Șeful statului a subliniat că întâlnirea a avut o importanță aparte prin prezența președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, dar și a celor doi emisari ai președintelui american pentru Ucraina, semnal clar al implicării Statelor Unite în arhitectura de securitate care se conturează. Potrivit președintelui României, reuniunea a marcat un pas decisiv prin adoptarea unui document politic public, dublat de un document militar confidențial care detaliază concret modul de funcționare al garanțiilor de securitate și responsabilitățile asumate de fiecare stat participant.

„Astăzi s-a făcut un pas important. Pe lângă documentul public, a fost definit un document militar care stabilește clar responsabilitățile, mecanismele de coordonare și modul concret în care vor fi exercitate garanțiile de securitate”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că prezența Statelor Unite în acest mecanism reprezintă „un mesaj de unitate, descurajare și parteneriat transatlantic”.

În ceea ce privește rolul României, președintele a precizat că mandatul rămâne în linia angajamentelor deja cunoscute, fără trimitere de trupe pe teritoriul Ucrainei, dar cu sprijin logistic, instruire militară, participare la programe comune de înarmare și contribuții în domeniul securității regionale, inclusiv la Marea Neagră. El a reiterat că toate angajamentele asumate de România în cadrul Coaliției de Voință vor fi supuse aprobării Parlamentului, pentru a avea forță politică și juridică.

Referitor la structura garanțiilor de securitate, șeful statului a explicat că acestea sunt organizate pe patru piloni principali, care vizează echiparea armatei ucrainene și mecanismele de răspuns pe domeniile aerian, maritim și terestru, fiecare coordonat de state-lider. În acest context, România va continua să fie implicată în componenta maritimă, inclusiv prin activitățile de deminare desfășurate împreună cu Turcia și Bulgaria în Marea Neagră.

Președintele României a mai precizat că mecanismul de monitorizare a respectării unui eventual acord de pace va fi coordonat de Statele Unite și că există un calendar de reacție etapizat, care implică inițial Ucraina, apoi forțele europene și, ulterior, sprijin american, în cazul încălcării acordului.

Pe plan internațional, Nicușor Dan a reafirmat poziția României aliniată declarației Uniunii Europene privind situația din Venezuela și a respins scenariile speculative legate de Groenlanda, arătând că este vorba despre un teritoriu autonom aflat sub coroana daneză și parte a spațiului NATO.

În final, președintele a subliniat că România trebuie să privească anul 2026 ca un moment-cheie pentru definirea proiectelor strategice, inclusiv în perspectiva negocierilor privind bugetul european 2028–2034, cu accent pe inovare, competitivitate și recuperarea decalajelor de dezvoltare.