Auditorii UE avertizează asupra riscurilor Fondului pentru decarbonizare. Semne de întrebare privind impactul și gestionarea banilor

Bani europeni. FOTO moerschy
Bani europeni. FOTO moerschy

Curtea de Conturi Europeană a ridicat mai multe semne de întrebare cu privire la funcționarea și eficiența Fondului temporar pentru decarbonizare propus de Comisia Europeană, atrăgând atenția asupra unor riscuri legate de gestionarea financiară și impactul real asupra investițiilor.

Fondul, propus în decembrie 2025, are rolul de a sprijini companiile europene din sectoare cu emisii ridicate – precum industria oțelului, aluminiului sau îngrășămintelor – care riscă să își relocheze producția în afara Uniunii Europene. Finanțarea ar urma să provină din veniturile generate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, statele membre fiind obligate să contribuie cu 25% din aceste sume în anii 2026 și 2027.

Auditorii europeni semnalează însă că, în forma actuală, fondul nu oferă garanții privind stimularea reală a investițiilor în decarbonizare. Condițiile de acces sunt similare cu cele existente în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, iar plățile sunt bazate pe producția istorică, fără a încuraja direct investițiile noi.

De asemenea, sunt criticate unele derogări propuse de Comisia Europeană de la regulile financiare ale UE, considerate insuficient justificate și, în anumite cazuri, contrare principiilor bugetare fundamentale.

Raportul evidențiază și incertitudini majore privind estimările financiare. Veniturile totale ale fondului sunt evaluate la aproximativ 632 de milioane de euro, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 265 de milioane de euro, diferență care ridică semne de întrebare privind necesitatea contribuției statelor membre la nivelul propus. În plus, lipsa unor date istorice privind veniturile din certificatele CBAM face dificilă prognozarea exactă a resurselor.

Un alt aspect semnalat este întârzierea utilizării fondurilor: deși contribuțiile statelor membre ar urma să fie transferate începând cu 2028, plățile către beneficiari nu ar începe decât în 2029, ceea ce ar putea duce la blocarea temporară a unor sume importante.

În același timp, auditorii apreciază utilizarea structurilor administrative existente pentru gestionarea fondului, considerând că această abordare poate reduce costurile și simplifica procedurile pentru beneficiari.

Avizul Curții de Conturi Europene face parte din procesul de evaluare a propunerilor legislative cu impact bugetar, în contextul pregătirii viitorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*