
Curtea de Conturi Europeană a ridicat mai multe semne de întrebare cu privire la funcționarea și eficiența Fondului temporar pentru decarbonizare propus de Comisia Europeană, atrăgând atenția asupra unor riscuri legate de gestionarea financiară și impactul real asupra investițiilor.
Fondul, propus în decembrie 2025, are rolul de a sprijini companiile europene din sectoare cu emisii ridicate – precum industria oțelului, aluminiului sau îngrășămintelor – care riscă să își relocheze producția în afara Uniunii Europene. Finanțarea ar urma să provină din veniturile generate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, statele membre fiind obligate să contribuie cu 25% din aceste sume în anii 2026 și 2027.
Auditorii europeni semnalează însă că, în forma actuală, fondul nu oferă garanții privind stimularea reală a investițiilor în decarbonizare. Condițiile de acces sunt similare cu cele existente în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, iar plățile sunt bazate pe producția istorică, fără a încuraja direct investițiile noi.
De asemenea, sunt criticate unele derogări propuse de Comisia Europeană de la regulile financiare ale UE, considerate insuficient justificate și, în anumite cazuri, contrare principiilor bugetare fundamentale.
Raportul evidențiază și incertitudini majore privind estimările financiare. Veniturile totale ale fondului sunt evaluate la aproximativ 632 de milioane de euro, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 265 de milioane de euro, diferență care ridică semne de întrebare privind necesitatea contribuției statelor membre la nivelul propus. În plus, lipsa unor date istorice privind veniturile din certificatele CBAM face dificilă prognozarea exactă a resurselor.
Un alt aspect semnalat este întârzierea utilizării fondurilor: deși contribuțiile statelor membre ar urma să fie transferate începând cu 2028, plățile către beneficiari nu ar începe decât în 2029, ceea ce ar putea duce la blocarea temporară a unor sume importante.
În același timp, auditorii apreciază utilizarea structurilor administrative existente pentru gestionarea fondului, considerând că această abordare poate reduce costurile și simplifica procedurile pentru beneficiari.
Avizul Curții de Conturi Europene face parte din procesul de evaluare a propunerilor legislative cu impact bugetar, în contextul pregătirii viitorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

Be the first to comment