UE adoptă reguli pentru noile tehnici genomice în agricultură și sprijină competitivitatea sectorului agroalimentar

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou set de reguli privind utilizarea tehnicilor genomice moderne în agricultură, cu scopul de a consolida competitivitatea și sustenabilitatea sectorului agroalimentar european.

Regulamentul introduce un cadru care urmărește creșterea securității alimentare, reducerea dependențelor externe și asigurarea unor condiții echitabile pentru operatorii europeni, menținând în același timp standarde ridicate privind sănătatea umană, sănătatea animalelor și protecția mediului. Totodată, noile norme susțin obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii prin facilitarea dezvoltării unor culturi agricole mai rezistente și mai eficiente din punct de vedere al resurselor.

„Fermierii noștri au nevoie de soluții concrete pentru a se adapta la schimbările climatice și pentru a rămâne competitivi. Aceste noi reguli le oferă acces la inovare, asigurând în același timp claritate, echitate și standarde ridicate în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Maria Panayiotou, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Mediului din Republica Cipru.

Noile tehnici genomice permit modificări precise ale ADN-ului plantelor, facilitând dezvoltarea rapidă a unor varietăți îmbunătățite, inclusiv culturi capabile să reziste mai bine la secetă, inundații și alte efecte ale schimbărilor climatice.

Regulamentul stabilește două categorii de plante obținute prin aceste tehnici. Prima categorie include plante considerate echivalente celor convenționale, care vor fi verificate de autoritățile naționale, dar nu vor necesita controale suplimentare pentru descendenți. Produsele din această categorie nu vor fi etichetate, cu excepția semințelor și a altor materiale de reproducere.

A doua categorie vizează plante cu modificări genetice mai complexe, care vor rămâne supuse legislației existente privind organismele modificate genetic, inclusiv procedurilor de autorizare, trasabilitate și etichetare obligatorie. Statele membre pot decide să nu cultive aceste plante și pot introduce măsuri pentru a preveni prezența lor în alte produse.

În ceea ce privește proprietatea intelectuală, regulamentul introduce măsuri suplimentare de transparență. Dezvoltatorii de plante din prima categorie vor trebui să furnizeze informații privind brevetele relevante într-o bază de date publică și pot indica voluntar condițiile de licențiere.

Comisia Europeană va analiza impactul brevetelor asupra inovării și competitivității sectorului, urmând să publice, în termen de un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, un studiu dedicat acestui subiect.

Actul normativ urmează să fie adoptat formal și de Parlamentul European. După publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, va intra în vigoare în termen de 20 de zile, iar majoritatea prevederilor vor deveni aplicabile după o perioadă de tranziție de 24 de luni, fiind estimată aplicarea efectivă începând cu jumătatea anului 2028.