Din pericol ecologic în atracție pentru turiști: povestea izvorului de petrol salvat din Beciu și transformat în punct de interes geologic

Un fenomen natural rar, apărut recent în satul Beciu din comuna Scorțoasa, județul Buzău, a fost salvat de la asanare și transformat într-un obiectiv turistic inedit, în cadrul strategiei Geoparcului Internațional UNESCO Ținutul Buzăului. Acesta urmărește să descentralizeze turismul din zonă, creând noi puncte de interes menite să reducă aglomerarea obiectivelor deja consacrate și să încurajeze șederile mai lungi în regiune.

Mici izvoare de petrol, care ies la suprafață din pământ însoțite de gaze naturale, au fost descoperite în satul Beciu, nu departe de Vulcanii Noroioși. Inițial, autoritățile locale au considerat situl un posibil risc ecologic, iar zona urma să fie izolată. Intervenția promptă a echipei Geoparcului a schimbat însă perspectiva, transformând acest fenomen geologic într-o atracție cu valoare educativă și științifică.

Zona a fost amenajată cu o alee de piatră, un pod de lemn și panouri explicative care prezintă procesul prin care petrolul ajunge la suprafață, dar și istoria exploatării acestuia în regiune. Izvoarele de petrol de la Beciu completează o rețea aflată în extindere, în care se regăsesc și alte atracții geoturistice, precum Ciupercile de la Odăile și Focul Viu de la Lopătari.

„Vrem să evităm concentrarea turiștilor în doar două-trei locuri populare și să oferim alternative atractive, cu o infrastructură gândită pentru a fi prietenoasă cu natura și cu comunitățile locale”, a declarat Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.

Ciupercile de la Odăile sunt formațiuni spectaculoase, modelate de natură prin procese de cimentare și erodare, în timp ce Focul Viu de la Lopătari aduce în prim-plan un alt fenomen geologic spectaculos: arderea spontană a gazelor naturale care ies din sol.

Noua strategie a Geoparcului este construită pe ideea unui turism sustenabil, bazat pe experiențe autentice, educație și integrarea activă a comunităților locale. Acest model implică amenajarea de trasee tematice, dezvoltarea infrastructurii prietenoase cu mediul și atragerea vizitatorilor către zone mai puțin cunoscute, dar cu potențial turistic ridicat.

„O vizită în Ținut ar trebui să însemne mai mult decât o oprire la Vulcanii Noroioși. Ne dorim să creăm o rețea de puncte de interes care să-i determine pe vizitatori să rămână mai multe zile, să renunțe la mașină în favoarea mersului pe jos sau cu bicicleta și să interacționeze cu producătorii locali, cu artizanii, cu poveștile locului”, a precizat Răzvan-Gabriel Popa.

Pe lângă partea geologică și peisagistică, Geoparcul susține și componenta educațională. Rețeaua educațională a geoparcului implică peste 3600 de copii din toate școlile din teritoriu, în activități dedicate științei și protecției mediului.

Totodată, vizitatorii pot avea acces la preparate autentice și produse artizanale locale, prin proiecte precum Piața Artizanilor și parteneriatele Slow Food Buzău, contribuind direct la economia locală și sprijinind micii producători.

Modelul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului este unul complex, care reunește educația, turismul și dezvoltarea economică într-o abordare coerentă și sustenabilă. Fiecare nouă destinație este integrată într-un plan de dezvoltare responsabilă, care valorifică potențialul natural și cultural fără a-l compromite.