UE întărește producția de medicamente critice pentru a reduce dependențele și penuriile

Parlamentul European a adoptat marți un set de măsuri menite să consolideze disponibilitatea și securitatea aprovizionării cu medicamente esențiale în Uniunea Europeană, într-un demers care vizează atât protecția sănătății publice, cât și creșterea competitivității industriei farmaceutice europene.

Raportul a fost aprobat cu o largă majoritate, 503 voturi pentru, 57 împotrivă și 108 abțineri, și urmărește reducerea dependenței UE de producția din afara spațiului comunitar, în condițiile în care peste jumătate dintre penuriile raportate de medicamente sunt cauzate de probleme de fabricație, inclusiv lipsa substanțelor active. Măsurile se aplică unor produse esențiale precum antibioticele, insulina, vaccinurile și medicamentele utilizate în tratarea bolilor cronice.

Documentul prevede sprijinirea unor proiecte industriale strategice localizate pe teritoriul Uniunii, destinate creării, modernizării sau extinderii capacităților de producție. Eurodeputații solicită ca atât bugetele naționale, cât și viitorul cadru financiar multianual al UE să acorde prioritate finanțării acestor proiecte, cu condiția ca beneficiarii sprijinului public să își asume obligații clare, inclusiv aprovizionarea prioritară a pieței europene.

Un element central al raportului îl reprezintă modificarea politicilor de achiziții publice, astfel încât acestea să favorizeze producătorii care realizează o parte semnificativă a fabricației în Uniunea Europeană. Potrivit eurodeputaților, prețul nu mai poate fi singurul criteriu în atribuirea contractelor pentru medicamente, fiind necesar să fie luate în calcul securitatea aprovizionării, reziliența lanțurilor de producție și capacitatea industrială existentă în UE.

Totodată, Parlamentul susține stimularea achizițiilor comune transfrontaliere, în special pentru medicamente destinate bolilor rare, antimicrobiene sau tratamente inovatoare și costisitoare. În acest sens, eurodeputații propun reducerea numărului minim de state participante la procedurile comune de achiziție la cel puțin cinci, față de nouă, cât prevedea inițial propunerea Comisiei Europene.

Pentru a preveni și gestiona mai eficient situațiile de criză, raportul solicită instituirea unui mecanism european de coordonare a stocurilor naționale și a stocurilor de rezervă pentru medicamente critice. În cazuri excepționale, Comisia Europeană ar putea primi competența de a decide redistribuirea medicamentelor între statele membre, atunci când sunt identificate disfuncționalități majore în aprovizionare.

Raportorul documentului, Tomislav Sokol, a subliniat că noul cadru stabilește priorități clare pentru Uniune, de la coordonarea stocurilor și sprijinirea industriei farmaceutice europene, până la garantarea accesului pacienților la tratamentele de care au nevoie. Acesta a arătat că abordarea „Buy European” în achizițiile publice va contribui la consolidarea producției interne și la securitatea pe termen lung a aprovizionării cu medicamente.

După votul din plen, Parlamentul European este pregătit să înceapă negocierile cu guvernele statelor membre pentru forma finală a legislației privind medicamentele critice.