Studiu al Comisiei Europene: “Unde ar putea izbucni următoarea pandemie și ce legătură are criza climatică cu virusurile periculoase”

Un nou studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene identifică regiunile cele mai expuse din lume în fața bolilor cu potențial epidemic și pandemic, în contextul schimbărilor climatice și al presiunii tot mai mari exercitate de activitățile umane asupra naturii.

Potrivit cercetării, 9,3% din suprafața uscată a planetei este considerată a avea risc ridicat sau foarte ridicat de declanșare a unor focare de boli zoonotice precum Ebola, Zika, febra hemoragică Crimeea-Congo și alte cinci boli de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), recunoscute pentru potențialul lor epidemic.

„Activitățile umane și impactul acestora asupra mediului joacă un rol esențial în apariția bolilor cu transmitere de la animale la oameni. Studiul nostru arată că presiunile climatice, defrișările, pierderea biodiversității și densitatea populației contribuie la creșterea riscului de pandemii”, au explicat autorii raportului.

Cercetarea, publicată în revista Science Advances sub titlul “Assessing the risk of diseases with epidemic and pandemic potential in a changing world”, a utilizat modele de inteligență artificială și date satelitare pentru a cartografia riscurile globale și a construi un index al capacității fiecărei țări de a răspunde la astfel de amenințări.

Analiza JRC arată că 6,3% din suprafața terestră se află în zona de risc ridicat, iar 3% în zona de risc foarte ridicat. Regiunile cele mai vulnerabile sunt America Latină (27,1% din suprafață la risc ridicat sau foarte ridicat), Oceania (18,6%) și Asia (6,9%). Europa figurează cu un procent mult mai redus – doar 0,2%. Aproximativ 20% din populația lumii trăiește în zone cu risc mediu, iar 3% în zone cu risc ridicat sau foarte ridicat.

Factori precum creșterea temperaturilor, dezechilibrele de precipitații, proximitatea așezărilor umane față de păduri și densitatea ridicată a animalelor domestice cresc probabilitatea apariției bolilor zoonotice. Dintre acești factori, densitatea populației rămâne cel mai influent în amplificarea riscului, potrivit studiului.

Pe baza corelării dintre riscul estimat și capacitatea fiecărei țări de a răspunde în caz de criză sanitară, Papua Noua Guinee și Republica Congo sunt clasate printre cele mai vulnerabile țări.

„Este crucial să dezvoltăm politici integrate care să combine adaptarea la schimbările climatice, gestionarea durabilă a terenurilor și pregătirea în domeniul sănătății publice”, au subliniat cercetătorii implicați în elaborarea hărții globale de risc.

Rezultatele vin în sprijinul strategiei Comisiei Europene privind măsurile medicale de contracarare a urgențelor sanitare. Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în Situații de Urgență Sanitară (HERA) acordă o atenție specială amenințărilor de tip zoonotic sensibile la climă, inclusiv bolilor evidențiate în studiul JRC.

“Avem nevoie de modelare predictivă pentru a interveni eficient și țintit. Studiul nostru oferă o bază științifică solidă pentru politici de prevenire și intervenție timpurie, care să reducă riscul apariției unor pandemii viitoare”, au concluzionat autorii analizei.