Scutul european pentru democrație are nevoie de mai multă ambiție avertizează raportorul Parlamentului European

Raportorul special al Parlamentului European pentru Scutul european pentru democrație, Tomas Tobé, avertizează că nivelul de ambiție al Comisiei Europene nu reflectă încă amploarea amenințărilor cu care se confruntă democrațiile din Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută odată cu publicarea proiectului de raport al Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, document care formulează concluzii și recomandări privind consolidarea rezilienței democratice a Uniunii.

Potrivit lui Tobé, fundațiile democratice ale Uniunii Europene sunt supuse unor amenințări tot mai sofisticate și coordonate, generate de manipularea informațională externă, dezinformare și interferențe hibride, riscuri pe care statele membre nu le pot contracara eficient de unele singure. În acest context, apărarea democrației este descrisă ca o sarcină strategică pe termen lung, care necesită voință politică și resurse adecvate. Proiectul de raport propune, în consecință, o agendă de reforme concrete, axată pe capacitate operațională, responsabilitate instituțională și pregătire.

Raportorul consideră că propunerea de creare a unui centru european pentru reziliență democratică reprezintă un prim pas important pentru consolidarea capacității instituționale a Uniunii de a răspunde manipulării informaționale și ingerințelor externe. Totuși, în forma actuală, inițiativa este criticată pentru lipsa unor detalii operaționale clare, a unor alocări bugetare precise, a unei structuri de guvernanță bine definite și a unui mandat concret. Pentru a reduce fragmentarea răspunsului european, Tobé propune ca acest centru să preia responsabilități operaționale pentru instrumente ale UE gestionate în prezent de alte structuri și să ofere un sprijin mai clar statelor membre în dezvoltarea propriilor capacități operaționale.

Protejarea integrității proceselor electorale este identificată drept un element central al Scutului european pentru democrație. În acest sens, raportul pledează pentru întărirea Rețelei europene de cooperare în materie electorală, pentru aplicarea mai fermă a legislației digitale existente în cazurile de manipulare electorală și deficiențe sistemice ale platformelor online, precum și pentru includerea infrastructurii electorale în categoria infrastructurilor critice, prin revizuirea Directivei privind reziliența entităților critice. Documentul susține, de asemenea, necesitatea unor măsuri suplimentare de sprijin pentru statele candidate la aderarea la UE în organizarea proceselor electorale, integrarea pregătirii împotriva amenințărilor hibride în misiunile politicii de securitate și apărare comune și o calibrare mai eficientă a regimului de sancțiuni.

Raportorul subliniază totodată importanța consolidării rezilienței societale prin sprijin constant pentru mass-media independentă, societatea civilă și educația media, precum și printr-o mai bună pregătire pentru situații de criză, astfel încât continuitatea democratică să fie asigurată în condiții de perturbare majoră. Toate aceste măsuri ar trebui susținute financiar în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

Proiectul de raport a fost elaborat în urma mai multor luni de dezbateri și audieri cu experți și părți interesate în cadrul Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație din cadrul Parlamentul European. Tomas Tobé și-a exprimat așteptarea ca discuțiile dintre grupurile politice să fie rapide și constructive, pentru a permite formularea unei poziții parlamentare unite, pe măsura urgenței și gravității amenințărilor identificate.

Proiectul va fi prezentat Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație pe 29 ianuarie, urmând să fie amendat și discutat înainte de adoptarea finală în plen.