Parlamentul European a aprobat marți modificări importante ale legislației europene în materie de azil, menite să permită procesarea mai rapidă a cererilor de protecție internațională și să reducă presiunea asupra sistemelor naționale de azil. Pachetul legislativ introduce, pentru prima dată, o listă comună la nivelul Uniunii Europene a țărilor de origine considerate sigure, precum și reguli actualizate privind aplicarea conceptului de „țară terță sigură”.
Crearea listei UE de țări sigure de origine a fost aprobată cu 408 voturi pentru, 184 împotrivă și 60 de abțineri. Separat, Parlamentul a susținut și regulamentul privind aplicarea conceptului de țară terță sigură, cu 396 de voturi pentru, 226 împotrivă și 30 de abțineri.
Lista comună include Bangladesh, Columbia, Egipt, Kosovo, India, Maroc și Tunisia. Cererile de azil depuse de cetățeni ai acestor state vor putea fi analizate în proceduri accelerate, solicitantul având obligația de a demonstra, în mod individual, existența unui risc real de persecuție sau de vătămare gravă în cazul returnării în țara de origine.
Noile reguli prevăd că și statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană vor fi considerate, în principiu, țări sigure de origine. Această prezumție nu se va aplica însă automat în situații excepționale, precum existența unui conflict armat cu violență generalizată, o rată de recunoaștere a cererilor de azil peste 20 la sută la nivelul UE sau sancțiuni economice impuse ca urmare a încălcării drepturilor fundamentale.
Comisia Europeană va avea responsabilitatea de a monitoriza constant situația din statele incluse pe listă și din țările candidate și va putea decide suspendarea temporară a statutului de țară sigură sau propune eliminarea permanentă a unui stat, dacă circumstanțele se modifică. În paralel, statele membre vor putea menține sau introduce liste naționale suplimentare de țări sigure de origine.
În ceea ce privește conceptul de țară terță sigură, noile norme permit statelor membre să declare inadmisibile cererile de azil ale unor solicitanți care nu sunt cetățeni ai respectivei țări, dacă există o legătură relevantă între solicitant și statul terț, dacă persoana a tranzitat acel stat și putea solicita protecție efectivă acolo sau dacă există un acord bilateral, multilateral sau la nivelul UE care prevede examinarea cererilor de protecție în acel stat. Excepție fac minorii neînsoțiți.
Acordurile încheiate cu state terțe vor trebui să includă obligația explicită ca autoritățile din acele țări să analizeze pe fond cererile de protecție ale persoanelor returnate. Noile dispoziții permit, de asemenea, desemnarea unor țări sigure cu excepții pentru anumite regiuni sau categorii clar identificate de persoane.
Unele dintre prevederi vor putea fi aplicate anticipat, înainte de intrarea în vigoare completă a noii legislații europene privind azilul, programată pentru iunie 2026. Printre acestea se numără utilizarea listelor de țări sigure și procedurile accelerate la frontieră pentru solicitanții din state cu o rată de recunoaștere a azilului sub 20 la sută.
Raportorul Parlamentului pentru lista de țări sigure de origine, Alessandro Ciriani, a declarat că noua legislație reprezintă un punct de cotitură în gestionarea migrației la nivel european și stabilește reguli comune mai clare, proceduri mai rapide și un cadru mai eficient pentru combaterea abuzurilor, menținând în același timp protecția dreptului de azil. La rândul său, raportorul pentru conceptul de țară terță sigură, Lena Dupont, a subliniat că noile reguli vor permite respingerea mai rapidă a cererilor vădit nefondate, reducând presiunea asupra statelor membre și evitând situațiile de incertitudine juridică prelungită pentru solicitanți.
Adoptarea acestui pachet legislativ face parte din implementarea Pactului UE privind migrația și azilul și urmărește crearea unui sistem european mai coerent, mai previzibil și mai funcțional în gestionarea fluxurilor de migrație.
Be the first to comment