
Curtea de Conturi a României a transmis Parlamentului Raportul public pentru anul 2023 și Raportul de activitate aferent anului 2024, documente aprobate de Plenul instituției și publicate pe site-ul oficial al Curții. În același timp, au fost prezentate și concluziile privind gestionarea finanțelor publice locale în 2023.
În cursul anului 2024, auditorii Curții de Conturi au verificat 1361 de entități din administrația publică centrală și locală. Peste 1000 de misiuni au vizat auditul de conformitate, 535 au fost audituri financiare, iar cinci – audituri de performanță. De asemenea, au fost efectuate 2473 de verificări follow-up pentru evaluarea modului în care instituțiile au implementat recomandările anterioare, precum și 23 de acțiuni de documentare.
Printre cele mai importante constatări din Raportul public se numără lipsa aprobării Strategiei digitale a ANAF pentru perioada 2021–2025, lipsa unei analize privind contribuabilii cu risc fiscal și deficiențele din programul “Locuințe pentru tineri”, derulat de Agenția Națională pentru Locuințe. În acest din urmă caz, auditorii au remarcat lipsa unei evidențe centralizate a locuințelor vândute sau închiriate și a creanțelor aferente, fapt care a dus la neîncasarea veniturilor planificate.
În 2023, cheltuielile bugetului public național au fost direcționate în proporție de 55% către domenii precum protecția socială, sănătate, educație, muncă, cultură și recreere. Doar 16% din buget a fost alocat dezvoltării, investițiilor, transporturilor, infrastructurii și energiei. În pofida unei creșteri economice, deficitul bugetar a continuat să fie o provocare majoră, iar dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli s-a accentuat.
Potrivit datelor furnizate, datoria publică a României a ajuns, la sfârșitul anului 2023, la 957 miliarde lei (192 miliarde euro), în creștere cu peste 133 miliarde lei față de anul anterior.
În 2024, au fost verificate 12.198 de recomandări și măsuri formulate în urma auditurilor precedente. Raportul arată că 82% dintre recomandări au fost implementate sau parțial implementate, un nivel mai ridicat comparativ cu măsurile dispuse prin decizii, ceea ce reflectă o eficiență crescută în aplicarea recomandărilor Curții.
Cu toate acestea, la nivelul administrației publice centrale, procesul de implementare a sistemului de control intern managerial este caracterizat ca fiind preponderent formal. În ciuda aprecierii de conformitate formulate de entități, auditul extern a identificat numeroase deficiențe și neimplementări ale standardelor, fiind necesară transformarea acestui sistem într-un instrument real de guvernanță eficientă.
Curtea de Conturi a identificat abateri grave de la reglementările legale, inclusiv nerespectarea procedurilor privind stabilirea și încasarea veniturilor bugetare, producerea de prejudicii sau denaturarea datelor financiare. Valoarea totală a prejudiciilor constatate în 2023 a fost de 758 milioane lei, în timp ce veniturile suplimentare identificate au fost estimate la 779 milioane lei, iar abaterile financiare la peste 82 miliarde lei.
În urma constatărilor, Curtea a formulat 79 de sesizări penale, dintre care 27 pentru indicii de fapte cu caracter penal și 52 în legătură cu nerespectarea măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor, în baza Legii nr. 94/1992.
“Ne străduim ca misiunile pe care le desfășurăm să ofere un sprijin real și consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind, astfel, la schimbarea în bine a societății românești”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi.
Be the first to comment