
Adoptarea inteligenței artificiale în sectorul bancar nu mai este o perspectivă îndepărtată, ci o realitate centrală a transformării digitale, însă utilizarea acestei tehnologii trebuie însoțită de guvernanță solidă și management riguros al riscurilor. Acesta a fost mesajul transmis de Pedro Machado în cadrul conferinței KPMG RiskTech de la Frankfurt, unde a susținut un discurs dedicat impactului AI din perspectiva supravegherii bancare europene.
Oficialul a subliniat că peste 85% dintre băncile semnificative aflate sub supraveghere europeană utilizează deja AI, iar ritmul de adoptare continuă să crească, în special odată cu apariția inteligenței artificiale generative. Tehnologia nu mai este limitată la evaluarea riscului de credit sau detectarea fraudelor, ci este integrată în operațiuni IT, analiză juridică, relația cu clienții și procese interne.
Această extindere orizontală schimbă natura riscurilor, a avertizat reprezentantul supravegherii bancare din cadrul Banca Centrală Europeană. AI nu mai este doar o chestiune de risc de model, ci afectează guvernanța, riscul operațional, riscul de conformitate și riscul strategic.
Din perspectiva supravegherii, principalele provocări sunt legate de claritatea responsabilităților, implicarea conducerii superioare și existența unor mecanisme reale de control și contestare internă. „Inteligența artificială nu diluează responsabilitatea. Dimpotrivă, ridică standardul”, a transmis Machado, subliniind că AI trebuie tratată ca un subiect central de business și risc, nu ca un proiect tehnologic secundar.
Un accent deosebit a fost pus pe explicabilitatea modelelor. Dacă o bancă nu poate explica în termeni relevanți de ce un model AI produce un anumit rezultat, nu îl poate controla cu adevărat. În plus, supraveghetorii sunt atenți la riscul de deriva a modelelor, la calitatea și reprezentativitatea datelor, precum și la potențiale efecte de bias care pot genera riscuri prudențiale.
În cazul inteligenței artificiale generative, preocupările sunt amplificate de dependența de furnizori mari de cloud și de infrastructuri terțe. Riscurile de concentrare, blocare tehnologică, securitate a datelor și reziliență operațională sunt direct legate de cadrul stabilit prin DORA. Banca Centrală Europeană a publicat deja un ghid privind externalizarea serviciilor cloud pentru a clarifica așteptările de conformare.
Oficialul a precizat că ambiția tehnologică nu este privită negativ de supraveghetori, însă lipsa unei strategii clare și a unei analize cost-beneficiu adecvate reprezintă un semnal de alarmă. Inițiativele AI fragmentate pot duce la guvernanță incoerentă, alocare ineficientă a capitalului și acumulare de riscuri ascunse.
În cadrul priorităților de supraveghere pentru perioada 2026-2028, monitorizarea aplicațiilor de AI, în special a celor generative, va continua cu un accent mai țintit asupra materialității prudențiale și riscurilor inerente. Abordarea rămâne neutră din punct de vedere tehnologic, concentrată exclusiv pe modul în care băncile gestionează riscurile generate de noile tehnologii.
În concluzie, mesajul transmis la Frankfurt a fost că AI poate consolida reziliența și competitivitatea sectorului bancar, însă numai dacă este integrată într-un cadru coerent de guvernanță, strategie și control.
„Tehnologia este neutră. Guvernanța nu este”, a subliniat Pedro Machado, punctând că adevărata provocare nu este doar implementarea tehnologiei, ci guvernarea responsabilă a acesteia.

Be the first to comment