Pădurile europene absorb tot mai puțin carbon și riscă să-și piardă rolul în combaterea schimbărilor climatice

Capacitatea pădurilor din Uniunea Europeană de a absorbi dioxid de carbon a scăzut semnificativ în ultimii ani, arată un studiu amplu coordonat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, publicat în revista Nature. Fenomenul – cunoscut drept „scădere a puțului de carbon” – are implicații grave pentru atingerea neutralității climatice asumate de UE până în 2050.

Între 2020 și 2022, media anuală a carbonului absorbit de pădurile europene a scăzut cu aproximativ 27% comparativ cu perioada 2010–2014, potrivit inventarului de gaze cu efect de seră realizat de Agenția Europeană de Mediu (EEA). Inventarul pentru anul 2025 prezintă o imagine și mai îngrijorătoare, indicând un declin accentuat al capacității pădurilor de a capta carbonul.

Printre cauzele principale identificate se numără creșterea exploatării forestiere, accentuarea valurilor de căldură și secetă, precum și frecvența tot mai mare a incendiilor, atacurilor de insecte și a mortalității arborilor. Toate aceste fenomene sunt corelate cu efectele accelerate ale schimbărilor climatice.

Autorii studiului susțin că, pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, este esențială revizuirea modului în care sunt administrate pădurile europene. Adaptarea regimurilor de recoltare, creșterea rezilienței pădurilor în fața extremelor climatice și îmbunătățirea politicilor de gestionare sunt pași necesari pentru a preveni colapsul ecosistemelor forestiere.

JRC atrage atenția că multe state membre se bazează în prezent pe inventare forestiere periodice, care nu reușesc să reflecte în timp real degradarea sănătății pădurilor. De aceea, este nevoie de date mai precise, accesibile și actualizate privind fluxurile de carbon și starea vegetației. Cercetarea subliniază necesitatea urgentă a unei monitorizări integrate la nivel european, care să combine observațiile prin satelit, datele aeriene și măsurătorile de teren.

O altă concluzie majoră a studiului vizează nevoia de a înțelege mai bine interacțiunea dintre biodiversitate, reziliență și management forestier. Se arată că pădurile formate din specii mixte fac față mai bine fenomenelor extreme și au un potențial mai mare de absorbție a carbonului. În paralel, cercetătorii avertizează că unele soluții bazate pe natură pot avea efecte secundare neprevăzute – cum ar fi modificarea resurselor locale de apă în urma împăduririlor intensive – și recomandă ca aceste impacturi să fie analizate înainte de adoptarea unor politici pe termen lung.

Studiul propune o foaie de parcurs care îmbină cercetarea, reglementările și stimulentele pentru practicile sustenabile. Potrivit autorilor, doar prin politici integrate care să vizeze atât obiectivele climatice, cât și cele de mediu, Uniunea Europeană mai poate inversa trendul negativ și proteja rolul vital al pădurilor în combaterea crizei climatice.