Noua politică de coeziune riscă să afecteze dezvoltarea regională din România și alte state est-europene

Propunerile Comisiei Europene privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, dezbătute joi în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, au stârnit îngrijorare profundă în rândul eurodeputaților, inclusiv din România. Miza este uriașă: fondurile europene care au contribuit decisiv la dezvoltarea infrastructurii, educației, economiei și sănătății din multe regiuni ale țării ar putea fi reduse sau gestionate mai centralizat, diminuând rolul autorităților locale.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, a fost invitat la dezbatere pentru a clarifica modul în care se va aplica noua abordare propusă în cadrul financiar multianual. Mulți europarlamentari au avertizat că propunerile actuale pot duce la o birocratizare excesivă și la pierderea eficienței în implementarea proiectelor, în special în regiunile mai puțin dezvoltate – printre care și multe din România.

Criticile s-au concentrat pe riscul de a „face mai mult cu mai puțin”, în condițiile în care beneficiarii locali ar putea primi mai puține resurse, dar cu cerințe administrative mai mari. Au fost semnalate temeri că, prin comasarea mai multor instrumente financiare într-un fond unic, identitatea politicii de coeziune ar putea fi diluată, iar prioritățile reale ale cetățenilor locali ignorate.

Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a transmis un mesaj ferm după încheierea dezbaterii.

„Am ascultat cu atenție prezentarea vicepreședintelui Fitto și vom analiza în detaliu propunerile Comisiei Europene în săptămânile următoare. Dorim să-i asigurăm pe cetățenii Uniunii Europene că, în calitate de co-legislator, vom depune toate eforturile necesare pentru a livra o politică de coeziune post-2027 care să răspundă în continuare nevoilor și provocărilor tuturor regiunilor europene și să aducă îmbunătățiri concrete în viața acestora”, a declarat Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională.

Pentru România, orice reducere sau restructurare a fondurilor de coeziune poate însemna întârzieri în modernizarea infrastructurii, închiderea unor oportunități pentru mediul de afaceri local și afectarea directă a investițiilor în sănătate, educație și servicii publice.