Noua legislație europeană întărește lupta împotriva corupției. Standarde comune și sancțiuni mai dure în toate statele membre

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind o nouă directivă care stabilește standarde minime comune pentru definirea și sancționarea faptelor de corupție în legislațiile penale ale statelor membre. Noua lege europeană include, totodată, măsuri de prevenire a corupției și reguli menite să consolideze investigarea și urmărirea penală a acestor infracțiuni.

Acordul prevede armonizarea definițiilor pentru o serie de fapte care vor fi considerate infracțiuni penale în toate statele membre, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Printre acestea se numără luarea și darea de mită, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea ilicită provenită din fapte de corupție, ascunderea produselor infracțiunii și încălcări grave legate de exercitarea ilegală a unei funcții publice.

Noua directivă stabilește și un nivel comun al sancțiunilor aplicabile persoanelor fizice, cu pedepse maxime cu închisoarea cuprinse între cel puțin trei și cel puțin cinci ani, în funcție de gravitatea faptei. Pe lângă condamnările penale, persoanele găsite vinovate pot fi sancționate cu amenzi, revocarea din funcții publice, interdicția de a ocupa funcții sau de a exercita activități de serviciu public, retragerea autorizațiilor și excluderea de la proceduri de achiziții publice sau de la accesarea fondurilor publice.

Directiva introduce sancțiuni clare și pentru persoanele juridice. Companiile implicate în fapte de corupție vor putea fi amendate cu sume care pot ajunge la cel puțin 3%–5% din cifra de afaceri anuală globală sau la valori fixe de minimum 24 sau 40 de milioane de euro, în funcție de tipul infracțiunii.

Textul agreat de cele două instituții europene clarifică și regulile privind competența statelor membre în instrumentarea dosarelor de corupție. În principiu, un stat este competent atunci când fapta este comisă pe teritoriul său sau de către un cetățean al său, dar legislația permite extinderea jurisdicției și în situații în care infracțiunea este comisă în afara teritoriului național, dacă există legături relevante cu statul respectiv, inclusiv beneficii pentru persoane juridice stabilite sau active pe teritoriul său.

Un capitol important al directivei este dedicat prevenirii corupției. Statele membre vor fi obligate să adopte măsuri de informare și conștientizare publică privind efectele nocive ale corupției, să asigure transparență și responsabilitate în administrația publică și să creeze structuri specializate pentru prevenirea și combaterea fenomenului. Aceste structuri vor trebui să funcționeze independent, cu personal calificat și resurse financiare adecvate.

Directiva prevede și protecția persoanelor care raportează fapte de corupție sau cooperează cu autoritățile, acestea urmând să beneficieze de măsuri de sprijin și protecție pe durata procedurilor penale.

Noua legislație europeană va înlocui două acte normative anterioare, unul din 2003 privind corupția în sectorul privat și Convenția din 1997 referitoare la corupția care implică funcționari ai Uniunii Europene sau ai statelor membre. Acordul provizoriu urmează să fie confirmat oficial de Consiliu și de Parlamentul European înainte de adoptarea finală.