Noile priorități economice și sociale ale UE pentru 2026 votate în Parlamentul European

Parlamentul European a adoptat două rezoluții care stabilesc prioritățile economice, sociale și de ocupare ale Uniunii Europene pentru anul 2026, în cadrul procesului de coordonare a politicilor economice cunoscut drept Semestrul European.

Eurodeputații au cerut o utilizare responsabilă a cheltuielilor pentru apărare, o aplicare mai eficientă a regulilor de guvernanță economică ale Uniunii și măsuri mai ferme pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale.

Rezoluția privind prioritățile economice a fost adoptată cu 392 de voturi pentru, 219 împotrivă și 18 abțineri. Parlamentul avertizează asupra unor tendințe economice îngrijorătoare, precum nivelul ridicat al datoriei publice, creșterea economică modestă și inflația.

Eurodeputații au remarcat că așa-numitele „clauze de derogare” din noile reguli de guvernanță economică, care permit suspendarea temporară a anumitor reguli fiscale, au fost deja activate de unele state membre la doar un an după intrarea în vigoare a cadrului revizuit.

Raportul atrage atenția și asupra existenței unor diferențe semnificative între veniturile fiscale estimate și cele efectiv colectate în mai multe state membre.

Parlamentul solicită Comisiei Europene să revizuiască modul în care sunt elaborate și aplicate recomandările specifice fiecărei țări, un instrument central al Semestrului European. Eurodeputații cer mai puține recomandări, dar mai bine țintite, precum și o mai mare claritate privind criteriile și procedurile prin care acestea sunt stabilite.

Rezoluția subliniază, de asemenea, că angajamentul statelor membre de a crește cheltuielile pentru apărare nu trebuie să afecteze alte priorități europene și nici să fie finanțat pe termen lung prin creșterea datoriei publice.

Într-o a doua rezoluție, adoptată cu 404 voturi pentru, 208 împotrivă și 20 de abțineri, Parlamentul European solicită integrarea mai puternică a obiectivelor sociale în guvernanța economică a Uniunii.

Eurodeputații cer ca planurile de acțiune din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale să fie plasate în centrul Semestrului European și utilizate ca puncte de referință în evaluarea politicilor economice și sociale ale statelor membre.

Parlamentul propune și alocarea unui buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru Garanția europeană pentru copii. Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 5% din fondurile Fondului Social European Plus pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și pentru sprijinirea bunăstării acestora.

În cazul statelor în care nivelul sărăciei infantile depășește media Uniunii Europene, eurodeputații consideră că această alocare ar trebui să ajungă la minimum 10%.

Parlamentul salută includerea permanentă a cadrului de convergență socială în Semestrul European și solicită Comisiei Europene să actualizeze tabloul de bord social pentru a monitoriza mai bine progresul în reducerea inegalităților.

„Într-o perioadă marcată de incertitudini geopolitice și economice, Semestrul European rămâne esențial pentru stabilitatea și prosperitatea Europei”, a declarat Kira Peter-Hansen.

„Cele mai importante instrumente pentru viitorul economic și social al Europei se află în bugetele naționale. De aceea coordonarea investițiilor la nivel european este esențială pentru a răspunde provocărilor comune”, a declarat Nela Riehl.