Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE), vicepreședinte al Parlamentului European, a transmis o scrisoare ministrului Muncii, Petre-Florin Manole, prin care solicită accesarea Fondului European de Ajustare la Globalizare (FEG). Scopul ar fi sprijinirea românilor concediați recent din companii de tehnologie precum Amazon, Microsoft sau Intel.
Fondul European de Ajustare la Globalizare este conceput pentru a ajuta statele membre în cazul unor concedieri masive generate de efecte ale globalizării, automatizării, tranziției verzi sau unor crize neașteptate. Conform regulamentului UE, fondul poate co-finanța măsuri de sprijin în proporție de până la 85%, precum reconversia profesională, consilierea în carieră, indemnizații temporare sau sprijin pentru antreprenoriat.
Demersul europarlamentarului atrage, însă, o întrebare legitimă: este corect ca bugetul public european să compenseze deciziile unor companii private, giganți ai industriei IT, care își reconfigurează operațiunile în funcție de propriile interese comerciale? În fond, angajații afectați de aceste concedieri nu provin din sectoare vulnerabile, ci dintr-un domeniu în care salariile sunt adesea peste media națională, iar mobilitatea profesională este ridicată.
“Concedierile nu sunt doar cifre pe o organigramă. Sunt oameni, familii, cu rate și cheltuieli. Nu ne permitem ca atât de mulți oameni să sufere într-un context de inflație record și costuri de trai crescute”, a declarat Nicu Ștefănuță, subliniind nevoia de reacție rapidă din partea Guvernului.
Totuși, dincolo de dramatismul real al pierderii unui loc de muncă, este discutabil dacă FEG ar trebui să fie aplicat în cazul unor companii multinaționale care, în ultimii ani, au raportat profituri uriașe. Multe dintre aceste firme aleg să-și relocheze activitatea din motive de optimizare fiscală sau costuri mai mici ale forței de muncă – un fenomen care ține de logica dură a pieței, nu de o criză socială sistemică.
În plus, România nu se confruntă, în acest moment, cu un val național de concedieri care să justifice o intervenție la scară largă din partea Guvernului. Este de asemenea discutabil cât de eficientă ar fi o intervenție punctuală cu fonduri europene în sprijinul unor persoane care, cel mai probabil, vor fi reangajate rapid, în același sector, dată fiind cererea ridicată de specialiști IT pe piață.
Folosirea FEG pentru astfel de situații ar putea crea un precedent riscant: statul devine garantul stabilității pentru angajații din companiile private, indiferent de deciziile comerciale ale acestora. Într-un asemenea scenariu, responsabilitatea socială a marilor angajatori se diluează, iar presiunea se mută din nou asupra resurselor publice.
Nicu Ștefănuță este europarlamentar independent, afiliat Grupului Verzilor/ALE. Este vicepreședinte al Parlamentului European, membru al Comisiei pentru Bugete și al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie. De asemenea, activează ca membru supleant în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Comisia pentru Sănătate Publică.
Be the first to comment