Curtea de Conturi Europeană avertizează că mecanismele de protecție împotriva fraudei din cadrul fondului european de redresare post-COVID, în valoare de 650 de miliarde de euro, continuă să prezinte deficiențe structurale, în pofida unor îmbunătățiri introduse în ultimii ani.
Potrivit raportului special nr. 06/2026, sistemele de prevenire, detectare și corectare a fraudelor aferente Mecanismul de redresare și reziliență nu oferă încă garanții suficiente pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Auditorii subliniază că datele privind suspiciunile de fraudă sunt incomplete, iar normele de raportare diferă de la un stat membru la altul. Lipsa unor standarde unitare face dificilă estimarea reală a amplorii fenomenului.
„UE și statele membre ar fi trebuit să construiască sisteme antifraudă mai eficace, având în vedere dimensiunea fondului de redresare, mecanismul de finanțare nou de la baza acestuia și riscul reputațional în caz de fraudă”, a declarat Katarína Kaszasová, membră a Curții responsabilă de audit. „UE rămâne expusă la acte de fraudă legate de MRR din cauza lacunelor din normele în materie de redresare, a datelor incomplete referitoare la fraude și a problemelor de raportare.”
Raportul arată că Regulamentul privind MRR conține doar specificații generale privind sistemele antifraudă naționale. Deși Comisia Europeană a încercat ulterior să consolideze cerințele prin acorduri bilaterale de finanțare, verificările efectuate nu au fost suficient de riguroase. În zece state membre, controalele au fost finalizate abia după efectuarea primei runde de plăți, fără ca executivul european să dispună de dovezi clare privind eficiența sistemelor antifraudă.
Auditorii constată, de asemenea, întârzieri în implementarea măsurilor naționale de prevenire a fraudei și o utilizare limitată a instrumentelor moderne de analiză a datelor. Tehnicile de data mining și analiza avansată a informațiilor nu sunt valorificate pe deplin, deși acestea sunt esențiale pentru detectarea timpurie a neregulilor.
Un alt element critic evidențiat în raport privește recuperarea fondurilor utilizate fraudulos. Spre deosebire de alte programe europene, în cazul MRR statele membre nu sunt obligate să restituie bugetului UE sumele recuperate de la beneficiarii finali, cu excepția situațiilor în care Comisia decide intervenția directă. Odată cu încheierea mecanismului, la finalul acestui an, actualul sistem de raportare privind fraudele și recuperările va înceta, ceea ce ar putea limita capacitatea UE de a urmări eventualele corecții ulterioare.
Conform datelor publicate de Parchetul European în raportul anual pe 2024, de la lansarea MRR au fost investigate 307 cazuri de fraudă în cadrul acestui mecanism. Printre instituțiile competente în materie de combatere a fraudei se numără și Oficiul European de Luptă Antifraudă.
Auditul a analizat sistemele antifraudă la nivelul Comisiei și în patru state membre: Danemarca, Spania, Italia și România. Curtea formulează mai multe recomandări, inclusiv consolidarea controalelor privind sistemele naționale, îmbunătățirea raportării suspiciunilor de fraudă și stabilirea unor cerințe minime clare pentru viitoarele programe de finanțare similare MRR.
Be the first to comment