Curtea de Conturi Europeană a analizat stadiul marilor proiecte de infrastructură de transport finanțate la nivelul Uniunii Europene, într-o evaluare care pune accent pe depășirile de costuri și întârzierile de implementare ale așa-numitelor megaproiecte TEN-T. România apare explicit în acest exercițiu de audit, prin includerea autostrăzii A1, unul dintre cele mai importante proiecte rutiere strategice din Europa Centrală și de Est.
Analiza Curții urmărește evoluțiile înregistrate după raportul similar publicat în 2020 și verifică dacă problemele semnalate atunci au fost corectate, în special în ceea ce privește respectarea bugetelor inițiale și a termenelor asumate. Evaluarea vizează opt megaproiecte care afectează direct 13 state membre și care constituie coloana vertebrală a rețelei transeuropene de transport TEN-T, menită să elimine blocajele, să reducă timpii de transport și să asigure conectivitate transfrontalieră eficientă.
În cazul României, includerea autostrăzii Autostrada A1 în această evaluare reflectă importanța strategică a proiectului pentru coridorul est–vest european, dar și dificultățile structurale întâmpinate în implementare. A1 este un element-cheie pentru legătura României cu Europa de Vest, iar întârzierile sau creșterile de cost au impact direct asupra competitivității economice, fluxurilor comerciale și mobilității regionale.
Raportul mai analizează proiecte majore precum Rail Baltica, tunelurile feroviare Lyon–Torino și Brenner, proiectul Fehmarn Belt dintre Danemarca și Germania sau conexiunile feroviare către porturile din Polonia, toate având bugete de ordinul miliardelor de euro. Auditorii verifică dacă aceste investiții vor putea fi utilizate la capacitate maximă până în 2030, termenul asumat inițial la nivel european.
Concluziile Curții sunt relevante și pentru România, într-un context în care marile proiecte de transport sunt esențiale pentru absorbția fondurilor europene, pentru integrarea în piața unică și pentru reducerea decalajelor de infrastructură față de alte state membre. Evaluarea pune presiune suplimentară pe autoritățile naționale și pe Comisia Europeană să corecteze din timp derapajele, astfel încât investițiile strategice să livreze rezultatele promise și să nu devină exemple de infrastructură scumpă, dar incomplet funcțională.
Be the first to comment