Pachetul auto prezentat de Comisia Europeană confirmă că vehiculele echipate cu motoare cu ardere internă vor continua să fie prezente pe piața europeană și după 2035, chiar dacă într-o formă adaptată noilor obiective climatice. Decizia oferă industriei tradiționale o marjă largă de flexibilitate, dar transmite un semnal care riscă să încetinească tranziția către electromobilitate.
Deși Comisia menține ținta de neutralitate climatică până în 2050 și introduce obligația unei reduceri de 90% a emisiilor la nivelul țevii de eșapament începând cu 2035, cadrul propus permite compensarea diferenței rămase prin utilizarea oțelului cu emisii reduse produs în UE, a combustibililor sintetici sau a biocombustibililor. În acest context, motoarele cu ardere internă, inclusiv hibridele plug-in, vehiculele cu range extender și alte soluții bazate pe combustie, pot continua să fie comercializate alături de mașinile electrice și cele pe hidrogen.
Această abordare introduce o ambiguitate majoră în piață. În locul unui semnal clar de ieșire din zona motoarelor termice, producătorii și consumatorii primesc confirmarea că tranziția poate fi amânată sau diluată. Pentru electrice, care depind de volume mari, investiții consistente în infrastructură și predictibilitate pe termen lung, menținerea alternativelor bazate pe ardere internă reduce presiunea de adopție și întârzie atingerea masei critice.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că pachetul urmărește să combine inovația, mobilitatea curată și competitivitatea într-un context geopolitic și tehnologic în schimbare. În practică însă, flexibilitățile acordate industriei tradiționale atenuează avantajul relativ al vehiculelor electrice, care rămân mai costisitoare și mai greu de impus fără reguli ferme și coerente.
Comisia propune stimulente pentru mașinile electrice mici și accesibile produse în Uniunea Europeană, precum și mecanisme de flexibilitate pentru atingerea țintelor de emisii din 2030. Totuși, mesajul de fond rămâne contradictoriu: electrificarea este încurajată, dar nu este impusă ca direcție dominantă. În acest cadru, flotele corporative și consumatorii pot continua să opteze pentru soluții cu ardere internă adaptate noilor reguli, în detrimentul electrificării rapide.
Sprijinul anunțat pentru industria europeană de baterii, în valoare de 1,8 miliarde de euro, este relevant doar în măsura în care cererea pentru vehicule electrice crește accelerat. Atâta timp cât motoarele cu ardere internă rămân o opțiune legitimă pe termen lung, piața riscă să rămână fragmentată, iar investițiile în electromobilitate să își atingă mai greu obiectivele.
Prin această strategie pragmatică, Comisia Europeană încearcă să protejeze competitivitatea industriei auto existente, dar face acest lucru cu prețul unei tranziții mai lente. Menținerea motoarelor cu ardere internă, chiar și în forme „adaptate”, nu ajută la accelerarea adopției mașinilor electrice și slăbește semnalul de transformare profundă a mobilității în Uniunea Europeană.
Be the first to comment