CJUE a decis: Statele nu pot prelua executarea unei pedepse fără consimțământul statului emitent

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, printr-o hotărâre pronunțată pe 4 septembrie 2025 în cauza C-305/22, că un stat membru nu poate prelua executarea unei pedepse privative de libertate pronunțate într-un alt stat membru fără consimțământul expres al acestuia. Decizia vizează interpretarea normelor europene privind executarea mandatelor europene de arestare și recunoașterea hotărârilor judecătorești în materie penală.

Cererea de decizie preliminară a fost formulată de Curtea de Apel București, iar cauza privește refuzul executării unui mandat european de arestare emis de un alt stat membru, în vederea executării pedepsei pe teritoriul României.

Potrivit CJUE, instanțele care refuză predarea unei persoane în baza unui astfel de mandat trebuie să obțină consimțământul statului emitent, prin transmiterea hotărârii de condamnare și a unui certificat corespunzător. În lipsa acestui consimțământ, mandatul trebuie executat prin predarea persoanei. Curtea a subliniat că obiectivul reinserției sociale nu este absolut și nu poate prevala asupra obligației fundamentale de a executa mandatele europene de arestare.

Instanțele statului emitent pot invoca, în mod legitim, motive de politică penală pentru a refuza transmiterea documentelor necesare executării pedepsei în alt stat membru.

De asemenea, CJUE a precizat că, în cazurile în care refuzul nu respectă condițiile procedurale esențiale prevăzute de dreptul UE, mandatul european de arestare rămâne valabil, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pedeapsa pe propriul teritoriu.

Ministerul Afacerilor Externe a salutat hotărârea, subliniind că aceasta este în linie cu poziția exprimată de România în fața instanței europene.

“Această decizie creează premisele pentru o aplicare riguroasă a mandatelor europene de arestare și limitează posibilitatea de preluare a executării pedepsei fără acordul statului emitent”, a transmis MAE.

România a fost reprezentată în fața CJUE de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sprijinul Serviciului Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Instituția responsabilă din punct de vedere al domeniului reglementat este Ministerul Justiției.