Christine Lagarde: “Surpriză în piața muncii. Europa reduce inflația fără pierderi economice majore”

Christine Lagarde. FOTO Gent_JNZT_0197, CC BY 2.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=160141265
Christine Lagarde, Președintele Băncii Centrale Europene. FOTO Gent_JNZT_0197, CC BY 2.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=160141265

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a susținut la 23 august 2025, în cadrul simpozionului economic anual de la Jackson Hole, un discurs despre transformările profunde din piața muncii europeană. Tema intervenției a fost „Dincolo de isterezis: reziliența pieței muncii din Europa”, subliniind caracterul atipic al ciclului economic actual și modul în care Europa a reușit să evite costurile tradiționale ale dezinflației.

„Ne așteptam ca procesul de reducere a inflației să vină cu un preț ridicat, în special în Europa, unde rigiditățile structurale sunt bine cunoscute. În schimb, avem o scădere semnificativă a inflației și o creștere neașteptat de puternică a ocupării forței de muncă”, a spus Lagarde în debutul intervenției sale.

Între 2021 și 2025, în zona euro au fost create 6,3 milioane de locuri de muncă, cu o elasticitate a ocupării aproape dublă față de ceea ce ar fi sugerat legea lui Okun. Lagarde a explicat acest fenomen printr-o combinație de factori globali (relaxarea blocajelor în lanțurile de aprovizionare, scăderea prețurilor la energie, politici fiscale proactive) și elemente interne: întârzierea ajustării salariilor reale, reducerea orelor lucrate și extinderea ofertei de muncă.

Un aspect esențial a fost dispariția aproape completă a indexării automate a salariilor la inflație – de la 50% dintre angajați în anii ’70, la circa 3% în prezent. În același timp, acordurile colective multianuale acoperă în continuare aproximativ 60% dintre lucrători, ceea ce a generat o reacție întârziată a salariilor față de prețuri. Acest decalaj a funcționat ca un amortizor economic, susținând angajările și profiturile companiilor.

Lagarde a evidențiat și tendințele structurale legate de scăderea numărului mediu de ore lucrate:

„Chiar dacă numărul angajaților a crescut, media orelor lucrate rămâne sub nivelul pre-pandemic. Este o combinație între hoardingul de muncă și preferințele în schimbare ale lucrătorilor, inclusiv o orientare spre munca part-time și evitarea orelor suplimentare.”

Un al treilea factor-cheie este creșterea forței de muncă, în ciuda perspectivelor demografice negative. Lagarde a subliniat contribuția crucială a muncitorilor străini, care au reprezentat 50% din creșterea forței de muncă în ultimii trei ani. În Germania, fără această contribuție, PIB-ul ar fi fost cu 6% mai mic.

În încheiere, președinta BCE a avertizat că această combinație favorabilă de factori este una rară și nu ar trebui considerată norma:

„Ar fi greșit să presupunem că acest model va continua. Demografia, productivitatea și adaptabilitatea pieței muncii vor fi esențiale pentru a evita riscurile viitoare. Trebuie să învățăm din această reziliență, pentru a fi mai bine pregătiți pentru următorul șoc, indiferent de forma pe care o va lua.”

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*