Curtea de Conturi Europeană a publicat primele două avize privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, vizând propunerile legislative ale Comisia Europeană pentru Fondul european pentru competitivitate și programul Orizont Europa. Analiza auditorilor marchează începutul unei serii de evaluări care vor influența dezbaterile politice din Consiliu și Parlamentul European asupra noului cadru financiar multianual.
Propunerile Comisiei, prezentate în iulie 2025, urmăresc consolidarea competitivității economice a UE prin investiții masive în tehnologii strategice, cercetare și inovare, reunite în Fondul european pentru competitivitate și în cel de-al zecelea program-cadru de cercetare. Cele două instrumente ar urma să dispună de un buget cumulat de 409 miliarde de euro, reprezentând aproximativ o cincime din bugetul total propus pentru 2028–2034, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro.
Curtea de Conturi apreciază că orientarea spre competitivitate și inovare este corectă și are potențial de valoare adăugată europeană ridicată, însă atrage atenția că acest concept nu este definit clar și unitar în legislația UE. Auditorii subliniază că lipsa unei definiții precise poate îngreuna evaluarea impactului real al cheltuielilor și compararea rezultatelor între statele membre.
Un alt punct sensibil identificat este absența unor date complete și fiabile privind utilizarea fondurilor UE pentru prioritățile transversale ale Uniunii. Deși aceste obiective sunt invocate frecvent în ambele propuneri, Comisia și statele membre nu dispun, în prezent, de instrumente solide de monitorizare. De asemenea, auditorii remarcă faptul că doar Orizont Europa face trimitere explicită la semestrul european, nu și Fondul pentru competitivitate, ceea ce poate crea incoerențe de coordonare între politicile economice și cele bugetare.
Flexibilitatea bugetară extinsă propusă pentru Fondul european pentru competitivitate, inclusiv posibilitatea realocării rapide a fondurilor și a contribuțiilor suplimentare din partea statelor membre, este privită cu prudență. Curtea avertizează asupra potențialelor implicații în materie de ajutoare de stat și recomandă stabilirea unor reguli clare privind reutilizarea fondurilor, comisioanele de gestiune și rolul instituțiilor financiare implicate, precum Banca Europeană de Investiții.
În materie de simplificare administrativă, auditorii salută intenția de a introduce reguli unice și sisteme armonizate de plată și raportare, dar semnalează că rămân neclarități importante legate de achizițiile publice, finanțarea nelegată de costuri și utilizarea sumelor forfetare. Riscurile de conformitate și de trasabilitate sunt considerate semnificative, mai ales în domeniul cercetării, unde erorile de cheltuire sunt frecvente.
Curtea de Conturi subliniază că, indiferent dacă fondurile vor fi gestionate direct sau indirect de Comisie, drepturile de audit trebuie protejate integral în toate acordurile cu entitățile de implementare, beneficiarii și părțile terțe. În plus, un nou regulament orizontal privind monitorizarea performanței programelor UE, propus pentru perioada 2028–2034, va face obiectul unui aviz separat al Curții.
Avizele publicate reprezintă primul semnal de avertizare tehnic într-un proces politic complex, în care Consiliul UE și Parlamentul European vor decide forma finală a bugetului. Pentru statele membre, inclusiv România, concluziile Curții vor conta în definirea pozițiilor de negociere privind alocarea fondurilor, condițiile de acces și echilibrul dintre flexibilitate și control financiar.
Be the first to comment