În urma votului exprimat în sesiunea plenară de marți, Parlamentul European readuce în atenție dificultățile legate de ratificarea și aplicarea Actului electoral european, într-un context marcat de lipsa consensului politic între statele membre. Tema va fi detaliată într-o conferință de presă susținută de raportorul dosarului, eurodeputatul Borja Giménez Larraz, membru al grupului PPE, la Strasbourg.
Raportul adoptat evidențiază faptul că reforma electorală europeană este blocată atât în ceea ce privește revizuirea din 2018, cât și propunerile suplimentare formulate în 2022. Potrivit documentului, lipsa ratificării de către Spania a modificărilor din 2018 împiedică aplicarea unor măsuri obligatorii și în alte state membre, inclusiv introducerea pragurilor electorale în țări precum Germania. În același timp, prevederile opționale ale reformei au fost transpuse limitat, ceea ce indică o reticență politică în consolidarea dimensiunii europene a procesului electoral.
În ceea ce privește reforma din 2022, raportul subliniază că lipsa voinței politice a statelor membre a împiedicat până în prezent deschiderea negocierilor interinstituționale. Această reformă prevedea măsuri suplimentare menite să armonizeze procesul electoral la nivel european, inclusiv stabilirea unor praguri de vârstă comune, introducerea votului prin corespondență, fixarea unei zile unice pentru alegerile europene, o perioadă comună de campanie și crearea unei circumscripții electorale la nivelul Uniunii, cu liste transnaționale.
Potrivit procedurilor în vigoare, orice revizuire a Actului electoral european necesită notificarea și aprobarea tuturor parlamentelor naționale, conform prevederilor constituționale interne, ceea ce face ca progresul reformei să depindă direct de consensul politic la nivel național.
Be the first to comment