Uniunea Europeană trebuie să simplifice și să eficientizeze mecanismele de flexibilitate bugetară pentru a putea răspunde mai rapid și mai eficient crizelor viitoare. Este concluzia unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană pe 8 septembrie 2025, la Luxemburg.
Auditorii atrag atenția că actualul sistem este excesiv de complex, bazat pe instrumente care se suprapun și care nu dispun întotdeauna de criterii clare de activare. Această lipsă de coerență riscă să afecteze capacitatea UE de a mobiliza rapid fonduri în caz de urgență și poate duce la epuizarea resurselor înainte de încheierea perioadei bugetare.
„UE a demonstrat că poate răspunde provocărilor cu ajutorul instrumentelor sale de flexibilitate, dar ele trebuie reformate. Avem nevoie de un sistem mai clar și mai eficient”, a declarat Jorg Kristijan Petrovič, membru al Curții de Conturi responsabil de audit.
În perioada 2021–2024, UE a utilizat masiv fondurile de flexibilitate pentru a gestiona crize multiple – de la migrație la inflație, până la războiul din Ucraina. Cu toate acestea, raportul subliniază că în multe cazuri fondurile au fost alocate fără o analiză clară a riscurilor, ceea ce a redus marja de manevră în fața unor eventuale urgențe viitoare.
Auditorii recomandă ca în viitor, instrumentele de flexibilitate să fie construite pe baze obiective, cu o analiză aprofundată a riscurilor și probabilităților, precum și a impactului financiar estimat. În prezent, rezervele bugetare ale UE pentru situații neprevăzute reprezintă aproximativ 2,6% din totalul cheltuielilor – în linie cu standardele bugetelor naționale, dar insuficient în contextul crizelor suprapuse.
Raportul special nr. 18/2025 – „Flexibilitatea bugetară a UE – Sistemul a permis abordarea provocărilor neprevăzute, dar este îngreunat de un cadru prea complex” – este disponibil pe site-ul oficial al Curții de Conturi Europene, însoțit de sinteza vizuală și răspunsurile Comisiei Europene.
Be the first to comment