Alegerile europene din 2024 arată nevoia urgentă de reformă electorală la nivelul Uniunii

Participarea ridicată la alegerile europene din 2024 este un semnal pozitiv, dar europarlamentarii trag un semnal de alarmă privind dezechilibrele structurale, amenințările informaționale și lipsa de armonizare legislativă între statele membre. Un raport adoptat de Comisia pentru Afaceri Constituționale (AFCO) cere reforme profunde pentru consolidarea democrației europene.

Rata de participare a ajuns la 50,74%, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. Totuși, eurodeputații atrag atenția asupra problemelor nerezolvate: prezența scăzută în rândul tinerilor, barierele administrative pentru cei peste 11 milioane de cetățeni mobili din UE și lipsa unor date armonizate privind dubla cetățenie.

“Democrația europeană este la fel de solidă precum integritatea alegerilor noastre. Alegerile din 2024 au fost marcate de crize fără precedent, dar și de amenințări interne și externe. Avem nevoie de reforme reale pentru a le face mai europene, mai rezistente și mai corecte”, a declarat raportorul Ľubica Karvašová.

Printre soluțiile propuse se numără armonizarea cadrului electoral, stabilirea unei zile comune de vot în toate statele membre, reguli unitare privind vârsta minimă de vot, extinderea votului prin corespondență și sprijinirea tinerilor și a grupurilor vulnerabile în procesul electoral. MEP-ii susțin cu fermitate și continuarea procesului Spitzenkandidaten, prin care cetățenii influențează direct alegerea conducerii Comisiei Europene.

Raportul cere măsuri ferme împotriva interferențelor străine, în special a campaniilor de dezinformare sponsorizate de Rusia, precum și sancționarea candidaților care au difuzat mesaje false sau anti-europene în campanie. De asemenea, este condamnat rolul disproporționat al platformelor online și se solicită o reglementare mai clară pentru protejarea pluralismului și a libertății de exprimare.

Un alt capitol important se referă la protejarea democrației prin prevenirea violenței politice. Parlamentul European subliniază că fraudele electorale nu încep în ziua votului, ci în anii anteriori, prin atacuri la valorile europene, polarizare mediatică și manipulare informațională.

MEP-ii mai solicită limite clare pentru donațiile politice, interzicerea tuturor contribuțiilor din afara Uniunii și aplicarea noilor reguli privind partidele politice europene, pentru a crește transparența și încrederea în procesul electoral.

Raportul urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului European din septembrie.