Achiziții publice în vizorul Curții de Conturi. Prejudicii de peste 206 milioane de lei și recomandări pentru reformarea legislației

Curtea de Conturi a României a constatat, în urma misiunilor de audit derulate pe parcursul anului 2024, abateri de la legalitate în domeniul achizițiilor publice în cazul a 58,12% dintre entitățile auditate. Procentul în creștere față de anii anteriori (43,63% în 2023 și 39,99% în 2022) scoate în evidență deficiențe sistemice în aplicarea legislației și în implementarea contractelor de achiziții.

Potrivit Raportului privind constatările în domeniul achizițiilor publice în 2024, din cele 1361 de entități verificate, în 791 s-au identificat un total de 2.325 de abateri, distribuite astfel: 605 în etapa de planificare, 375 în organizare și derulare, respectiv 1.345 în execuția contractelor. În urma acestor nereguli, prejudiciile constatate se ridică la 206 milioane de lei, cele mai multe fiind identificate în administrația publică locală – sectorul responsabil pentru 95,35% din total.

Raportul subliniază că principalele cauze ale neregulilor sunt o legislație complexă și instabilă, lipsa îndrumării metodologice, deficitul de personal calificat, comunicarea defectuoasă între compartimentele interne, aplicarea greșită a legislației, lipsa procedurilor interne și monitorizarea deficitară a contractelor.

În acest context, Curtea de Conturi formulează mai multe recomandări, printre care:

„Este necesară o analiză a legislației privind achizițiile publice, cu eliminarea prevederilor neobligatorii conform directivelor europene și cu asigurarea unei îndrumări metodologice coerente din partea instituțiilor competente”, se precizează în raport.

Se recomandă și asumarea unui rol mai activ al Secretariatului General al Guvernului în coordonarea achizițiilor publice, precum și dezvoltarea unui sistem informatic integrat interconectat cu bazele de date relevante ale statului. Alte măsuri propuse vizează transparența datelor, întărirea controalelor ex-ante și ex-post, profesionalizarea personalului implicat și extinderea achizițiilor centralizate.

Curtea își propune modernizarea procesului de verificare prin dezvoltarea unor instrumente digitale bazate pe inteligență artificială, menite să crească eficiența și să reducă vulnerabilitățile administrative.