Curtea de Conturi Europeană analizează programele Erasmus+ și AgoraEU din viitorul buget al UE

Curtea de Conturi Europeană a publicat avize privind două programe majore propuse pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034: Erasmus+ și AgoraEU, inițiative dedicate educației, tineretului, culturii și mass-media.

Comisia Europeană a propus pentru viitorul cadru financiar multianual un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. În acest context, executivul european intenționează să simplifice mai multe programe existente prin comasarea lor în două instrumente legislative principale: noul Erasmus+ și programul AgoraEU.

Programul Erasmus+ ar urma să beneficieze de o finanțare de peste 40 de miliarde de euro, cu peste 10 miliarde mai mult decât în actuala perioadă de programare. Programul va continua să sprijine mobilitatea în scop educațional, dar va include și finanțare pentru acțiuni de solidaritate și activități de voluntariat, care până acum erau gestionate prin programe separate.

AgoraEU va reuni mai multe programe existente, printre care Europa Creativă și Cetățeni, egalitate, drepturi și valori. Noul program ar urma să aibă un buget de aproximativ 8,6 miliarde de euro, aproape dublu față de finanțarea anterioară, cu scopul de a sprijini sectoarele cultural și creativ, mass-media și inițiativele dedicate democrației europene.

În evaluarea sa, Curtea de Conturi Europeană consideră că cele două programe sunt aliniate cu prioritățile strategice ale Uniunii și pot contribui la promovarea valorilor europene și a identității comune. Auditorii atrag însă atenția asupra unor aspecte legate de guvernanță, monitorizarea performanței și justificarea creșterii bugetelor.

Potrivit Curții, fuzionarea mai multor programe poate simplifica administrarea acestora, dar implică și riscuri. Un exemplu este integrarea Corpului european de solidaritate în Erasmus+, fără clarificări privind modul în care va fi repartizat bugetul între diferitele priorități.

Auditorii subliniază și că mecanismele de monitorizare a performanței nu sunt suficient de clare pentru a evalua eficacitatea și eficiența programelor. În plus, nu există explicații detaliate pentru majorările bugetare propuse, cum ar fi extinderea numărului de beneficiari sau impactul inflației.

De asemenea, flexibilitatea propusă pentru realocarea fondurilor între programe ar putea afecta stabilitatea planificării pe termen lung, în lipsa unor justificări clare pentru aceste modificări.

Curtea mai atrage atenția că, având în vedere extinderea programelor dincolo de granițele Uniunii Europene, drepturile de audit trebuie clar definite, în special în cazul beneficiarilor din țări terțe.

Propunerile legislative pentru Erasmus+ și AgoraEU au fost prezentate de Comisia Europeană în iulie 2025, iar Parlamentul European a solicitat avizul Curții de Conturi înainte de analizarea acestora în cadrul procesului legislativ privind viitorul buget al Uniunii.