Ministerul Finanțelor a publicat în transparență proiectul bugetului general consolidat pentru anul 2026, document construit pe principiile responsabilității fiscale, echilibrului bugetar și susținerii dezvoltării economice. Bugetul propus pune accent pe investiții publice record, utilizarea extinsă a fondurilor europene și sprijin pentru mediul de afaceri.
Potrivit documentului publicat, bugetul include proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, raportul privind situația macroeconomică și proiecțiile pentru perioada 2027–2029, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și legea privind plafoanele unor indicatori fiscal-bugetari și strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026–2028.
„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potențialul de creștere al economiei. Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții românilor”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Deficitul bugetar este estimat pentru anul 2026 la 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127,7 miliarde lei, urmând să scadă la 5,1% din PIB în anul 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026 și la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, reprezentând 36% din PIB. Veniturile curente sunt estimate la 636,3 miliarde lei, iar diferența provine în mare parte din fonduri europene și alte venituri de capital. Veniturile fiscale ar urma să crească de la 16,9% din PIB în 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în 2026.
Cheltuielile totale ale bugetului sunt estimate la 864,3 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 55,5 miliarde lei față de anul anterior. Creșterea este determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice.
Investițiile publice ating în 2026 un nivel record de aproximativ 163,8 miliarde lei, echivalentul a peste 8% din PIB. Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, inclusiv finanțări din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului, România având de atras peste 10 miliarde euro din fondurile europene disponibile. Printre proiectele majore care trebuie finalizate până în august 2026 se numără Autostrada Moldovei, investiții în infrastructura spitalicească, proiecte de eficiență energetică și mobilitate urbană.
Bugetul include și programe sociale și educaționale importante. Sunt prevăzute 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor, 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli și 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale dedicate copiilor și persoanelor cu dizabilități.
Totodată, sunt alocate fonduri pentru compensarea costurilor la energie, dacă mecanismele existente nu vor acoperi cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt prevăzute pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde lei pentru Ministerul Energiei.
Bugetul acordă resurse semnificative și autorităților locale. Pentru anul 2026 sunt alocate 86,4 miliarde lei pentru dezvoltarea comunităților locale, față de 79 miliarde lei în 2025. Aproximativ două treimi din fondurile europene sunt direcționate către proiecte locale și regionale.
Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică sunt estimate la 60,8 miliarde lei în 2026, în creștere față de 50,5 miliarde lei în anul precedent, pe fondul finanțării deficitelor acumulate și al nivelului ridicat al dobânzilor pe piețele financiare.
Proiectul de buget stabilește și o serie de plafoane pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială, precum și un plafon al datoriei publice de 62,5% din PIB la sfârșitul anului 2026.
Be the first to comment