Eurodeputații avertizează asupra riscurilor extinderii finanțării bazate pe performanță în următorul buget multianual al UE

Extinderea finanțării europene bazate pe performanță în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene ridică riscuri serioase de fraudă, dublă finanțare și erori, în lipsa unor garanții solide și a unui control democratic adecvat. Este concluzia unui raport adoptat de Comisia pentru control bugetar a Parlamentul European, care atrage atenția asupra intenției Comisiei Europene de a utiliza mai larg acest tip de instrumente financiare după 2027.

Raportul a fost aprobat cu 22 de voturi pentru, patru împotrivă și o abținere și analizează experiența acumulată prin Mecanismul de redresare și reziliență, primul instrument major al UE în care plățile nu sunt legate de costurile efectiv realizate, ci de îndeplinirea unor jaloane și ținte. Potrivit eurodeputaților, această abordare a generat deja probleme de responsabilitate, transparență și control, inclusiv o supraveghere limitată la nivel european și o implicare insuficientă a autorităților locale și regionale.

Un semnal de alarmă important este legat de activitatea Parchetul European, care la finalul anului 2024 gestiona 307 dosare active asociate Mecanismului de redresare și reziliență. Prejudiciul estimat adus intereselor financiare ale Uniunii se ridică la 2,8 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 30% din totalul fraudei detectate în cheltuielile UE.

În acest context, eurodeputații solicită limitarea finanțării care nu este legată de costuri la proiecte mici și beneficiari de dimensiuni reduse, sub praguri financiare clar definite. Investițiile mari și complexe ar trebui să rămână finanțate pe bază de costuri eligibile, pentru a asigura trasabilitatea fondurilor și controlul utilizării acestora. De asemenea, Parlamentul insistă ca evaluarea îndeplinirii jaloanelor și țintelor care declanșează plățile să rămână în sarcina Comisiei Europene.

Raportul subliniază că orice extindere a acestui model de finanțare presupune investiții serioase în capacitatea administrativă, atât la nivel european, cât și național, deoarece mecanismele de monitorizare, control și audit diferă semnificativ față de cele utilizate în instrumentele clasice bazate pe costuri.

O preocupare majoră vizează impactul asupra controlului democratic. Eurodeputații avertizează că utilizarea generalizată a finanțării necorelate cu costurile reale reduce transparența și poate limita capacitatea Parlamentului de a verifica modul în care este implementat bugetul UE. În lipsa unui control parlamentar consolidat, există riscul ca echilibrul instituțional să se deplaseze în favoarea executivului european.

Raportoarea dosarului, Monika Hohlmeier, a subliniat după vot că bugetul Uniunii trebuie să rămână un instrument care livrează rezultate concrete și impact real pentru cetățeni.

„Atunci când plățile sunt decuplate de costurile reale, transparența și raportul calitate-preț devin mai greu de demonstrat. Fiecare euro trebuie să poată fi urmărit, verificat și justificat”, a declarat aceasta.

Raportul, de inițiativă proprie, urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului European, în una dintre sesiunile următoare. Concluziile sale vor influența dezbaterea privind arhitectura viitorului buget multianual al UE și extinderea instrumentelor de finanțare bazate pe performanță, propuse de Comisia Europeană pentru perioada de după 2027.