Parlamentul European cere deblocarea reformei îndelung amânate a Actului electoral european

Parlamentul European solicită relansarea angajamentului politic al statelor membre pentru modernizarea regulilor care guvernează alegerile europene, în condițiile în care reformele convenite în ultimii ani au avut un impact limitat sau au rămas blocate la nivel național.

Într-un raport adoptat marți, cu 417 voturi pentru, 234 împotrivă și nouă abțineri, legislativul european a analizat principalele obstacole care au împiedicat revizuirea Actului electoral european, atât în cazul reformei din 2018, cât și al propunerii de reformă prezentate de Parlament în 2022. Eurodeputații atrag atenția că alegerile europene continuă să fie organizate în principal pe baza unor cadre naționale concepute într-o etapă anterioară a integrării europene, care nu mai reflectă rolul extins și atribuțiile legislative consolidate ale Parlamentul European.

Potrivit raportului, lipsa de voință politică a statelor membre a condus la o aplicare incompletă a reformei din 2018 și la blocarea completă a discuțiilor privind reforma din 2022. În acest context, Parlamentul face apel la depășirea blocajului politic și la avansarea către un cadru electoral european mai coerent, care să consolideze dimensiunea democratică a alegerilor pentru legislativul european.

Eurodeputații subliniază că o reformă mai amplă ar trebui să întărească cetățenia UE și să sporească transparența, accesibilitatea și caracterul incluziv al procesului electoral, inclusiv prin creșterea participării tinerilor. Printre măsurile considerate esențiale se numără vizibilitatea obligatorie a partidelor politice europene pe buletinele de vot și clarificarea situației cetățenilor cu dublă cetățenie în UE, care se confruntă în prezent cu dificultăți administrative și juridice la exercitarea dreptului de vot.

Raportorul documentului, Borja Giménez Larraz, a declarat: „Votul de astăzi arată determinarea Parlamentului de a consolida spațiul nostru democratic comun. Prin solicitarea adresată statelor membre de a-și alinia în sfârșit regulile, facem un pas concret către alegeri europene mai corecte, mai transparente și ancorate într-un cadru democratic cu adevărat comun. Totodată, acest vot evidențiază clar că Spania este singurul stat membru care blochează reforma din 2018 a Actului electoral, în detrimentul tuturor celorlalte țări”, a declarat Borja Giménez Larraz.

În prezent, reforma din 2018 nu a fost ratificată de Spania, fapt care împiedică aplicarea unor dispoziții obligatorii în alte state membre, inclusiv a pragurilor electorale. În paralel, propunerea de reformă din 2022 nu a avansat către negocieri interinstituționale, din cauza lipsei unui consens politic la nivelul Consiliului.