Marile infrastructuri de transport ale Uniunii Europene se confruntă cu întârzieri majore și depășiri semnificative de costuri, iar finalizarea rețelei centrale TEN-T până în 2030 nu mai este realizabilă. Aceasta este concluzia fermă a unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, care actualizează constatările unui audit similar realizat în 2020.
Potrivit auditorilor europeni, evaluarea din 2025 este mai pesimistă decât cea de acum cinci ani. Dacă în 2020 obiectivul pentru 2030 era considerat „puțin probabil”, analiza actuală indică fără echivoc că acesta „nu va fi atins”. Crizele succesive – pandemia de COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, noile cerințe normative și dificultățile tehnice neprevăzute – au amplificat problemele structurale ale acestor proiecte strategice.
„Infrastructurile de transport de importanță majoră ar trebui să transforme Europa și să stimuleze dezvoltarea economică. După 30 de ani, suntem încă departe de finalizarea lor și de beneficiile promise pentru cetățeni și economie”, a declarat Annemie Turtelboom, coordonatoarea raportului.
Raportul arată că depășirile de costuri s-au accentuat considerabil. Pentru cele opt megaproiecte analizate, creșterea costurilor reale a ajuns la 82% față de estimările inițiale, aproape dublu față de nivelul de 47% raportat în 2020. Cele mai mari derapaje sunt înregistrate la Rail Baltica, unde costurile au crescut cu aproximativ 160% în ultimii șase ani, și la conexiunea feroviară Lyon–Torino, unde depășirile cumulate depășesc dublul previziunilor inițiale. Chiar și proiecte unde ritmul creșterii s-a temperat recent, precum Canalul Sena–Europa de Nord, au ajuns să coste de aproape trei ori mai mult decât la lansare.
În paralel, termenele de finalizare s-au îndepărtat și mai mult. Dacă în 2020 întârzierile medii erau estimate la 11 ani, în prezent acestea ajung la aproximativ 17 ani pentru proiectele cu date disponibile. Exemplele sunt relevante la nivel european: Y Vasca este estimată acum cel mai devreme pentru 2030, cu perspective realiste chiar spre 2035, Lyon–Torino este amânată până în 2033, Tunelul de bază Brenner până în 2032, iar Canalul Sena–Europa de Nord are ca nou orizont anul 2032. Concluzia auditorilor este clară: rețeaua centrală TEN-T nu va fi finalizată până în 2030.
În pofida acestor evoluții, Comisia Europeană a utilizat foarte limitat instrumentele juridice disponibile pentru a solicita explicații privind întârzierile, iar niciunul dintre cele opt megaproiecte analizate nu a făcut obiectul unei astfel de proceduri. Auditorii apreciază însă că revizuirea recentă a Regulamentului TEN-T ar putea consolida rolul Comisiei în monitorizarea proiectelor viitoare, cu condiția ca noile reguli să fie aplicate riguros de statele membre.
Raportul subliniază că megaproiectele de transport rămân esențiale pentru conectivitatea europeană, mobilitatea transfrontalieră și funcționarea pieței interne, dar avertizează că fără o guvernanță mai eficientă și o asumare clară a responsabilităților, riscul repetării acestor probleme rămâne ridicat.
Be the first to comment