
Parlamentul European a adoptat la Strasbourg un set amplu de propuneri pentru modernizarea arhitecturii instituționale a Uniunii Europene, cu obiectivul de a accelera capacitatea de reacție la provocările geopolitice și economice. Documentul, adoptat cu 330 de voturi pentru, 273 împotrivă și 38 de abțineri, pleacă de la concluziile raportului Draghi și afirmă că Europa se confruntă cu „o provocare existențială” care necesită reforme fără precedent.
Propunerile se concentrează pe simplificarea modului în care funcționează guvernanța europeană și pe creșterea eficienței procesului decizional. Aleșii europeni solicită reorganizarea structurii instituționale, inclusiv o reformă a Comisiei Europene, extinderea votului cu majoritate calificată în domenii-cheie și aplicarea clauzelor-punte pentru a evita blocajele generate de unanimitate. De asemenea, se cere clarificarea procedurilor pentru măsuri de criză adoptate în baza articolului 122 din Tratat, cu un rol mai puternic pentru Parlament și Consiliu.
„Dacă Uniunea Europeană vrea să își atingă obiectivele de inovare, decarbonizare și securitate, trebuie să își întărească structura instituțională. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci despre credibilitatea întregului proiect european. Doar cu o arhitectură instituțională eficientă putem răspunde cu adevărat provocărilor existențiale cu care ne confruntăm”, a declarat raportorul Brando Benifei.
Documentul prevede și actualizarea instrumentelor de coordonare economică, transformarea „Compasului pentru competitivitate” într-un mecanism real de guvernanță economică și consolidarea capacității UE de a acționa unitar. Printre măsurile suplimentare propuse se numără completarea pieței unice, crearea unei Uniuni a economiilor bazate pe investiții și economisire, introducerea unei „a cincea libertăți” dedicate cercetării și inovării, precum și o mai bună integrare a obiectivelor de sustenabilitate și tranziție verde în procesele decizionale.
Propunerile includ și întărirea rolului Parlamentului European, prin acordarea inițiativei legislative depline și prin extinderea competențelor de anchetă, în perspectiva pregătirii instituțiilor europene pentru extindere. Printre direcțiile strategice se află și crearea unei Uniuni Europene de Apărare, cu accent pe interoperabilitate industrială și control democratic, precum și dezvoltarea unui model european de inteligență artificială bazat pe transparență și protecția drepturilor fundamentale.

Be the first to comment