Curtea de Conturi cere reformă legislativă pentru comune și orașe mici: „Autonomia financiară trebuie întărită, iar administrația locală adaptată la realitățile comunităților”

Curtea de Conturi a României a publicat rezultatele unui amplu audit de performanță privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici, cu scopul de a evalua modul în care acestea reușesc să asigure servicii publice adecvate populației și să-și gestioneze eficient resursele financiare. Auditul a vizat perioada 2021–2023 și s-a desfășurat în intervalul aprilie–noiembrie 2024.

Raportul arată că, în pofida progreselor înregistrate, persistă diferențe majore între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii publice esențiale. Potrivit datelor analizate, 12% dintre comune nu au cabinete de medicină de familie, 50% nu dispun de cabinete stomatologice, iar 24% nu beneficiază de farmacii. Discrepanțele sunt semnificative și în ceea ce privește alimentarea cu apă, canalizarea sau transportul public, comunele mici fiind cele mai afectate.

„Accesul la servicii publice de bază este un indicator al calității vieții și al coeziunii sociale. România are nevoie de politici publice care să reducă diferențele între localități și să asigure condiții minime de trai pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care trăiesc”, se arată în concluziile auditului.

Un alt aspect critic este cadrul legislativ depășit, care nu permite o reorganizare eficientă a administrației locale. Deși legea stabilește criterii demografice clare — minimum 10.000 de locuitori pentru orașe și 1.500 pentru comune —, realitatea arată că aceste praguri nu mai corespund situației actuale. În 2023, 119 orașe (55% din total) nu mai îndeplineau criteriul de populație, iar 432 de comune (15%) se aflau sub pragul minim legal.

Curtea de Conturi semnalează că aceste discrepanțe între legislație și realitate fac dificilă planificarea eficientă a investițiilor și dezvoltarea coerentă a serviciilor locale. În plus, schimbarea statutului administrativ al unei localități este un proces greoi, deseori blocat de condițiile restrictive prevăzute de lege.

Raportul subliniază și vulnerabilitățile financiare ale administrațiilor locale. În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să-și acopere peste jumătate din buget prin venituri proprii. În același timp, ponderea cheltuielilor de personal rămâne ridicată, ceea ce limitează resursele pentru investiții. Doar 31% dintre comune și-au acoperit aceste cheltuieli din venituri proprii în 2023, față de 52% în 2022.

„Dependenta financiară de bugetul de stat rămâne un obstacol major pentru dezvoltarea locală. Excepțiile bugetare anuale, deși utile pe termen scurt, pot submina autonomia financiară și planificarea pe termen lung”, avertizează auditorii.

Curtea de Conturi recomandă inițierea unui amplu proces de analiză sistemică și de reformă legislativă, care să conducă la adaptarea structurilor administrative la nevoile reale ale comunităților și la consolidarea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale. Printre măsurile propuse se numără revizuirea criteriilor de clasificare a localităților, modernizarea sistemului de finanțare locală și corelarea indicatorilor de performanță cu nevoile specifice fiecărei regiuni.