După scrutinul european din 2024, Parlamentul European trage un semnal de alarmă: democrația europeană are nevoie de reforme adânci pentru a deveni mai rezilientă, mai inclusivă și cu adevărat europeană. Într-un raport adoptat cu o largă majoritate, eurodeputații salută participarea record de 50,74%, dar atrag atenția că tinerii, grupurile vulnerabile și cei 11 milioane de cetățeni mobili ai UE întâmpină în continuare obstacole semnificative în exercitarea dreptului de vot.
Raportul evidențiază că amenințările la adresa democrației europene vin atât din interiorul, cât și din afara Uniunii. Europarlamentarii critică ferm candidații care au promovat mesaje anti-UE susținute din exterior, dar și lipsa de reacție față de violențele cu motivație politică și valul de dezinformare care a precedat campania electorală.
Se subliniază că procesul de fraudare a alegerilor nu începe în ziua votului, ci în lunile și anii anteriori, prin subminarea valorilor europene și promovarea propagandei străine. Prin urmare, Parlamentul cere aplicarea strictă a legislației digitale europene, reguli mai clare privind donațiile politice – inclusiv interzicerea celor din străinătate – și protejarea jurnaliștilor, activiștilor și politicienilor.
Printre măsurile propuse se numără introducerea unei zile comune de vot în toate statele membre, unificarea vârstei de vot, extinderea votului prin corespondență și întărirea rolului partidelor politice europene. De asemenea, se reiterează sprijinul pentru sistemul Spitzenkandidaten (candidați cap de listă pentru președinția Comisiei Europene), ca element cheie pentru apropierea alegerilor europene de cetățeni.
Raportoarea Ľubica Karvašová (Renew Europe, Slovacia) a avertizat că „atunci când alegerile noastre sunt atacate, întreaga democrație europeană este în pericol. Dacă vrem să o protejăm și în 2029, trebuie să acționăm acum – începând cu combaterea interferențelor și a forțelor anti-democratice”.
Be the first to comment