Turismul intern din România a înregistrat o scădere de 4,2% în luna iunie 2025, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În structurile clasificate de cazare au ajuns mai puțini turiști români, în timp ce numărul vizitatorilor străini a crescut cu 7,2%. Este al doilea val de scădere consecutiv al turismului românesc după un mai 2025 cu o creștere modestă de doar 1,3%.
Scăderea este pusă pe seama reducerii valorii voucherelor de vacanță, instabilității fiscale, stagnării investițiilor în infrastructura turistică și lipsei unui organism național de promovare. De asemenea, lipsa unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului a accentuat dezechilibrul din industrie, în ciuda potențialului ridicat al României.
Pentru prima jumătate a anului 2025, datele INS arată o creștere de doar 0,1% a numărului total de turiști, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Aproape 5,8 milioane de persoane au fost înregistrate în structurile de cazare în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, dintre care 80,8% au fost români și 19,2% turiști străini. În ceea ce privește înnoptările, acestea au crescut cu 2,3%, totalizând peste 11,5 milioane de nopți, în care turiștii români au reprezentat 79,8%.
Delta Dunării suferă o contracție semnificativă, cu o scădere de 10% a numărului de turiști în primele șase luni ale anului. Lipsa voucherelor de vacanță, coroborată cu instabilitatea economică și lipsa reglementării în transportul nautic, afectează grav această zonă unică din punct de vedere ecologic. Ghizi fără licență, excursii operate fără autorizații și motoare de mare putere periclitează nu doar siguranța turiștilor, ci și ecosistemul fragil.
Pe litoral, în schimb, datele furnizate de BIBI Touroperator indică o ușoară creștere, de aproximativ 3% față de vara anului trecut. Programele de tip „Înscrieri Timpurii” și extinderea hotelurilor cu servicii all inclusive, care au crescut cu 5,4% în 2025, contribuie la această evoluție. În prezent, 55 de hoteluri all inclusive funcționează pe litoralul românesc. Se observă o creștere cu 9% pe segmentul premium, unde turiștii caută confort, siguranță bugetară și servicii complete pentru familii.
Durata medie a sejurului rămâne de cinci nopți, iar mini-vacanțele de weekend pierd teren, fiind preferate mai ales în extrasezon. La munte și în stațiunile balneare se înregistrează investiții în modernizare, iar durata medie a sejurului ajunge la 3,4 nopți.
În ciuda declinului general, interesul pentru ecoturism și activități în aer liber este în creștere. Programele derulate de BIBI Adventures au atras cu 30% mai mulți participanți în 2025, comparativ cu anul precedent. Activitățile cele mai căutate includ turele cu biciclete, ateliere educative, sporturi de aventură și tabere de familie.
Perspectivele pentru sezonul rece sunt mai optimiste. Vacanțele de Crăciun și Revelion încep să se vândă rapid, mai ales prin programele early booking, care oferă reduceri considerabile și pachete complete cu mese festive, acces la facilități de relaxare și programe artistice. Estimările indică faptul că peste jumătate din ofertele premium vor fi epuizate până la finalul lunii octombrie.
Totuși, industria avertizează asupra unui risc crescut de recesiune în lipsa unor măsuri de susținere.
„Avertismentele noastre s-au dovedit pline de realism. Măsurile luate de guvern au lovit turismul românesc, care este în scădere în prima lună de vară. Fără vouchere, cu TVA mărit și putere de cumpărare în scădere, vom vedea situația înrăutățindu-se în partea a doua a anului.
Guvernul trebuie să intervină și să pornească motoarele economiei. Tăierile în domeniul public nu trebuie să fie confundate cu frâna în economie. Altfel, spirala recesiunii ne va duce tot mai jos și vom vedea mulți șomeri și business-uri închise. Singura rază de speranță vine de la incoming, care crește cu 7%, dar cifrele de la care pornim sunt mult prea mici ca să existe un impact real”, a declarat Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.
Tendințele actuale confirmă faptul că redresarea reală a turismului intern depinde de intervenții guvernamentale ferme, politici fiscale stabile și stimulente eficiente pentru populație și operatori.
Be the first to comment