Reforma SREP aduce supraveghere bancară europeană mai clară, mai rapidă și mai dură pentru băncile cu probleme

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat o reformă semnificativă a procesului de supraveghere a băncilor, cunoscut sub numele de SREP – Procesul de evaluare și revizuire supravegheată. Această reformă, care va fi aplicată integral începând cu 2026, are ca obiectiv simplificarea și eficientizarea supravegherii pentru cele 114 bănci semnificative din zona euro și Bulgaria, care împreună reprezintă 82% din activele bancare din cele 21 de țări vizate.

“Ne dorim o supraveghere mai eficientă, care să vizeze riscurile reale și să folosească toate instrumentele disponibile pentru a corecta rapid problemele din sistem”, a declarat Patrick Montagner, membru al Consiliului de Supraveghere al BCE.

Prin această reformă, evaluările vor fi mai scurte, mai bine țintite și mai transparente. Supravegherea se va concentra pe riscurile majore, precum capitalul, lichiditatea, guvernanța internă și modelele de afaceri. Băncile cu profil de risc stabil vor fi evaluate o dată la doi ani, iar deciziile SREP vor conține acțiuni clare pe care instituțiile trebuie să le aplice, fără ambiguități sau etape intermediare inutile.

“Scopul este ca băncile să înțeleagă mai bine de ce li se cere capital suplimentar și cum pot remedia punctual deficiențele identificate”, a precizat Montagner.

Metodologia de stabilire a cerințelor de capital Pilon 2 a fost, de asemenea, revizuită. Aceasta rămâne strâns legată de evaluarea SREP, dar include acum o distincție clară între calculele interne ale băncilor (ICAAP) și evaluările independente ale supraveghetorilor. Se evită astfel dubla numărare a riscurilor, iar deciziile de capital devin mai robuste și mai echitabile. În același timp, BCE subliniază că nivelul mediu al cerințelor de capital nu se va modifica semnificativ în urma reformei.

O componentă esențială a reformei este utilizarea mai activă a puterilor de intervenție ale BCE, prevăzute de articolul 16 din Regulamentul privind Mecanismul Unic de Supraveghere. BCE poate impune băncilor măsuri precum limitarea anumitor activități, reținerea dividendelor, majorarea capitalului sau aplicarea de penalități zilnice de până la 5% din cifra de afaceri, în cazul în care cerințele nu sunt respectate.

Acest cadru de intervenție, numit “escalation framework”, este deja aplicat în cazul supravegherii riscurilor climatice. Pentru 18 dintre cele 23 de bănci care nu și-au îmbunătățit practicile privind riscurile de mediu până la termenul-limită din martie 2023, BCE a emis decizii obligatorii însoțite de amenințarea cu penalități.

“Modernizarea SREP nu este doar o simplificare birocratică, ci o consolidare a capacității BCE de a acționa rapid și proporțional acolo unde apar probleme reale”, a subliniat Montagner.

Reforma este rezultatul unei analize realizate de un grup de experți internaționali independenți, care au recomandat în 2023 ca BCE să acorde prioritate riscurilor majore, să folosească mai mult măsurile calitative și să evite fragmentarea deciziilor. Această direcție este acum ferm asumată de conducerea de supraveghere a BCE, sub mandatul Claudiei Buch.